Dezinfecție

Dezinfecţia este acţiunea de igienizare ce urmăreşte distrugerea în mediul fizic inconjurător a formelor vegetative ale microorganismelor, cu scopul prevenirii şi combaterii infectiilor şi bolilor transmisibile, atât la om, cât şi la animale.

Germenii patogenici constituie un permanent pericol de boli si pierderi economice. Ei reprezintă un focar permanent de boli infecţioase şi parazitare, ce necesita măsuri de prevenire şi combatere.

Dezinfecţia este de două feluri:

Profilactica sau preventiva are ca scop distrugerea posibililor germeni patogeni sau condiţionat patogeni, ce constituie microbismul local şi se dezvoltă, influentând intr-un mod nefavorabil starea de sănătate a omului şi animalelor;

De combatere sau terapeutică are ca scop combaterea anumitor boli infecţioase sau parazitare, de la momentul inregistrării primelor cazuri de boală şi până la distrugerea intregului focar.

Subsţantele folosite de către echipa noastră pentru efectuarea lucrărilor de dezinfecţie, au ca substanţa activă  Digluconat de clorhexidină . Digluconatul de clorhexidină posedă un spectru antimicrobian larg, incluzând numeroase specii de bacterii sporulate şi nesporulate, Gram pozitive (Bacillus spp., Clostridium spp., Staphylococcus spp., Streptococcus spp. etc.), Gram negative (Escherichia coli, Klebsiella spp., Pseudomonas spp., Proteus spp., Salmonella spp. etc.), micoplasme, leptospire, fungi (Aspergillus spp., Candida spp. etc.) şi virusuri (Alphaherpesvirus, Mastadenovirus, Paramyxovirus, Coronavirus etc.).
La concentraţiile de lucru nu se resoarbe şi nu produce iritaţie locală, iar sensibilizarea alergică este extrem de rară.


Indicaţii :


Decontaminarea suprafeţelor, elementelor de închidire a adăposturilor pentru animale şi a spaţiilor de lucru din industria alimentară, instalaţiilor şi echipamentelor care vin în contact direct sau indirect cu produsele alimentare (carne, produse şi subproduse din carne, lapte şi produse din lapte, peşte şi produse din peşte etc.).
Decontaminarea ouãlor pentru incubat sau de consum şi a incubatoarelor, a apei de bãut şi a instalaţiilor de adãpare.
Decontaminarea profilactică sau de necesitate a corpului animalului pe fluxul tehnologic, respectiv în situaţii deosebite.
Decontaminarea seringilor şi a altor instrumente folosite în intervenţii pe animale în condiţii de teren.
Caldura favorizeaza dezvoltarea in general a microorganismelor si atrage dupa sine o crestere a ratei de infectivitate bacteriana si, implicit, a toxiinfectiilor alimentare.


Ce este salmoneloza?


Salmonelolzele reprezintă un tip de toxiinfecţii alimentare cauzate de bacteria Salmonella. Există mai multe tipuri de Salmonella, dintre care cele mai implicate in patologia umană fiind Salmonella typhi (febră tifoidă) şi Salmonella enteritidis. Salmonelozele afectează persoane de toate vârstele (copii, adulţi, batrâni) şi de ambele sexe. Cele mai grave forme de infecţii afectează copiii şi batrânii, micutii neavând un sistem imun bine dezvoltat, iar vârstnicii având o rezistenţa imunitară scăzută
Anual apar sute de mii de cazuri de salmoneloze la nivel mondial, in SUA raportându-se aproximativ 40.000 de salmoneloze pe an. În ciuda raportarilor, se pare că numărul real al acestor infecţii este de 2-3 ori mai mare. Concluzionând, salmonelozele sunt infecţii frecvente şi riscul aparitiei acestora nu este deloc de neglijat, prevenţia fiind cea mai bună soluţie. Aceste infecţii sunt mult mai frecvente vara, fiind favorizate de temperaturile ridicate.


Cum se produce infecţia cu Salmonella?

Calea de infectare cu Salmonella este alimentară, astfel consumul produselor contaminate cu aceasta bacterie produce boală.
Contaminarea produselor alimentare cu Salmonella se poate produce în următoarele situaţii:
- Contaminarea alimentelor în timpul fabricaţiei acestora, datorită manipulării de către persoane infectate. Aceasta este cea mai fecventă cale de infectare a alimentelor şi responsabile sunt persoanele infectate care nu işi spală mâinile cu săpun după folosirea toaletei (Salmonella se elimină prin scaun).
- Persoane infectate care gătesc mâncarea.
- Animalele de companie pot fi de asemenea purtătoare de Salmonella, mai ales atunci când prezintă diaree, un simptom al infectării cu aceasta bacterie. Reptilele sunt cele mai frecvente surse de infecţie dintre animalele de companie.
- Dintre alimentele uzuale, carnea de vită, de pui, ouale, lactatele sunt cele mai frecvent infectate cu Salmonella.
- Atenţie la produsele ambalate: iaurturi, conserve etc. Dacă acestea sunt umflate sau “pasaie” la desfacere nu este normal. În general mâncarea trebuie să aibă un aspect şi un miros normal, orice semn atipic trebuie să vă convingă să nu consumaţi alimentul respectiv


Care este simptomatologia infecţiei cu Salmonella?

Simptomele salmonelozelor pot fi:
- Diaree;
- Crampe abdominale;
- Febră;
- Greată si vomă;
- Cefalee;

 

Simptomele apar de obicei la două-trei zile de la infectare şi durează aproximativ o săptămână. Vindecarea se poate produce fără tratament, insă diareea intensă produce adesea deshidratare şi dezechilibre electrolitice, pacientul se simte foarte rău şi necesită susţinere medicamentoasă. în general după vindecarea infecţiei totuşi vă mai fi necesar un timp de câteva săptămâni pentru normalizarea habitusului intestinal. Există şi o formă agravanta a salmonelozei, când infecţia persistă luni sau chiar ani de zile, dezvoltând sindromul Reiter, cu risc crescut de aparitie a artritei cronice.


Cum prevenim salmonelozele?


Profilaxia infecţiilor cu Salmonella constă în:
- Pepararea termică suficientă a mâncărurilor, evitarea consumului de ouă crude (maioneză, creme), lapte nefiert etc.
- Spălarea sub jet de apă a fructelor şi legumelor înainte de a fi consumate;
- Spălarea mâinilor cu săpun după fiecare contact cu animalele de casă;
- Evitarea consumului alimentelor alterate (carne cu o culoare schimbată, conserve cu un miros schimbat etc.);
- Personele care lucrează în industria alimentară să fie periodic controlate, iar dacă prezintă salmoneloza să fie trimise în concediu medical, pentru a evita manipularea unor produse alimentare şi, ulterior, infectarea acestora şi a consumatorilor.

 

INFECŢIILE DIGESTIVE CU ESCHERICHIA COLI (E. COLI)

Eschierichia coli (numită de asemenea si E. coli) este o bacterie ce poate cauza infecţii serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli trăiesc în mod obişnuit în tubul digestiv la oameni şi animale. Unele specii produc o toxină puternică care determină diaree sanguinolentă şi rar pot cauza probleme hematologice grave şi chiar insuficientă renală. Cel mai comun tip de E. coli este E. coli O157:H7 (numerele şi literele indică tipul de E. coli). Alte tipuri de E. coli pot determina infecţii ale tractului urinar sau alte infecţii.
Copiii sunt mai predispuşi decât adulţii să facă infecţii digestive cu E coli O157:H7 (E. coli enterohemoragic). Cei mai multi oameni cu infecţie vor avea următoarele simptome:
- crampe severe la stomac şi abdomen sensibil
- diaree apoasă iniţial care poate deveni în evoluţie sanguinolentă
- greata şi vărsături.
Unele persoane care au infecţie cu bacteria E. Coli pot să nu aibă nici un simptom. Ei pot răspândi infecţia fără să fie conştienţi de acest lucru. Sunt multe alte afecţiuni care au simptome asemănătoare cu cele ale infecţiei cu E. coli. Diagnosticul infecţiei cu E coli poate fi dificil pentru că cele mai multe infecţii bacteriene cu E. coli care produc diaree sunt insoţite de febră mare. Dacă febra este de intensitate medie sau este absenţă, medicul poate suspecta că o altă bacterie a produs simptomatologia.
Diareea sanguinolenta este obişnuită in cazurile confirmate de infecţie cu E. coli dar bacteria poate produce şi diaree nesanguinolentă.
Simptomatologia obişnuită a infecţiei cu E. coli se termină după aproximativ o săptămână fără alte complicaţii. Oricum, probleme hematologice grave şi probleme renale pot să apară la 2-14 zile după apariţia diareei. Aceste probleme pot determina insuficientă renală şi uneori alterarea stării de sănătate pe termen lung sau moarte la unii copii şi vârstnici.


PROFILAXIE

Prevenirea răspândirii infecţiei prin contaminarea apei şi alimentelor

Infecţia digestivă cu E coli prin contaminare de la apă şi alimente poate fi prevenită prin respectarea unor măsuri de igienă şi de manipulare a alimentelor.
Fierberea cărnii se face până la cel puţin 71 grade C. Carnea trebuie fiartă până pierde toată culoarea roză, dar nu trebuie să ne bazăm numai pe culoare pentru a şti dacă este gătită. Verificaţi temperatura cu un termometru de carne. Despicaţi la restaurant şi acasă hamburgerii pentru a vă asigura că au fost gătiţi complet. Sosul trebuie să fie clar sau galbui, fără urme roze. Nu mâncaţi niciodată carnea crudă sau insuficient fiartă.
Când preparăm mâncarea:
- spălarea mâinilor chiar cu apă fiartă şi săpun in special după ce s-a manipulat carne crudă
- totdeauna se spală ustensilele de bucătărie, marginile tăietoare, vasele, masa de preparare, vasele de gătit capacele, cu apă fiartă şi detergent, imediat ce ele au venit în contact cu carnea crudă; nu se pune carnea fiartă inapoi pe farfuria pe care a fost carnea crudă până ce nu se spală cu apă fiartă, detergent şi se usucă
- se foloseşte masa de tăiat carnea crudă separat de masa pentru alte alimente
- se păstrează separat carnea crudă de animale, pasări, fructe de mare, faţă de vegetale, fructe, pâine şi alte alimente care au fost preparate pentru mâncat
- se foloseşte numai lapte, produse din lapte, sucuri ambalate, pasteurizate; la aceste produse se verifică eticheta "pasteurizat"; produsele făcute din concentrate sunt asimilate celor pasteurizate
- se recomandă numai apa de băut care a fost tratată (clorinata)
- călătorind în tările in curs de dezvoltare nu se recomandă consumul de ingheţată sau apă fără analiză (eticheta); toată apa de consum trebuie să fie fiartă sau imbuteliată
- se recomandă consumul de hrană cât mai fierbinte, evitarea fructelor şi vegetalelor crude, pe care fiecare persoană trebuie să şi le decojească singură.


Prevenirea răspândirii infecţiei de la o persoană la alta

Măsuri pentru prevenirea răspândiri infecţiei cu E. coli de la o persoană la alta:
- spălarea cât mai des a mâinilor şi totdeauna după scaun sau schimbarea scutecelor
- dacă acasa sunt mai multe băi, persoana cu infecţie să folosească numai una din băi care să fie destinată numai ei
- manipularea şi indepartarea cu atenţie a scutecelor murdare; dacă infecţia este la un copil mic se folosesc scutece de unică folosinţa în locul celor clasice până la vindecarea copilului
- adulţii să fie siguri că după folosirea băii, copilul se spală amanunţit pe mâini; copiii infectaţi cu E. coli trebuie să evite contactul cu alţi copiii în special în timpul inotului
- spălarea mâinilor şi pielii cu soluţie dezinfectantă
- persoanele care au fost diagnosticate că au infecţie cu E. coli nu trebuie să manipuleze mâncarea ori să muncească in centre de zi sau alte instituţii până când examenul bacteriologic al scaunului nu este negativ; la o persoană care a luat antibiotic examenul bacteriologic al scaunului trebuie luat la cel puţin 48 de ore de la ultima doză de antibiotic
- apa din bazinul de înot tebuie clorinată.

© 2017 3DcleanService